1jackdaw

Nu dati like. Numarul de like-uri nu spune nimic despre calitatea artistica a unei postari. Exprima doar popularitatea.  1 like de la un geniu valoreaza mai mult decat 1 milion de like-uri ale unor mediocri. Nu asa sta treaba  si cand e vorba de bani. Se pare ca Mario Panciera (Mr. Doctor) a inteles asta inainte de Era Facebook.

Mario Panciera a trasat o linie adanca si subtire, putin vizibila la o privire superficiala, in istoria muzicii din ultimii 25 ani. Fantoma creatoare de opere – Mario Panciera, cu 2 doctorate, unul in filosofie, unul in criminologie, a facut tot posibilul sa ramana in underground. O piesa cu un titlu inspirat – The black holes of my mind – ma duce cu gandul la intunericul absolut cu care s-a invaluit ca artist, si la filosofia lui de a colectiona enorm si de a nu-si publica operele. El nu a fost un rock-star, ci un rock-blackhole. A dorit exact opusul visului american „rich and famous”, visul comun al histrionicilor si narcisicilor.

In ultimul interviu, a afirmat ca in ultimii ani a continuat sa compuna, dar nu a fost interesat sa ofere publicului operele.  Se pare ca subscrie la :“A true artist takes no notice whatever of the public. The public are to him non-existent”- Oscar Wilde

Pentru a-i intelege universul artistic, am vizionat peste treizeci de filme horror vechi ( 1920-1965 ), surse de inspiratie pentru filmele moderne, si un serial. Am identificat ulterior, unele pasaje tribut ( aprox 15 secunde ), reproduse identic in operele lui din coloanele sonore ale lui Bernard Hermann. Unele versuri sunt un colaj din replici din filme.

Mr. Doctor si-a facut cunoscut numele doar cand a publicat dupa 20 ani de munca, 45 Revolutions, o enciclopedie intimidanta si doar ca aspect si greutate, de 1190 de pagini despre muzica punk dinainte de ’80 din UK.

Cand Belle Antique Japonia i-a reeditat discurile, iar numarul de vizionari de pe youtube a ajuns la peste 100.000, nu am putut decat sa ma gandesc la nea Spirache Necsulescu din  Titanic vals, care beneficiind de efectul psihologiei inverse, a castigat postul politic, rugandu-i pe votanti sa nu il voteze.

Dpdv al structurii de personalitate, Mario Panciera, cinefil, colectionar de muzica, scriitor si compozitor s-a remarcat prin : constiinciozitate marcata, capacitate titanica de colectionare si clasificare, obsesivitate, inflexibilitate, dezinteresul pentru feedback-ul altora, lipsa dorintei de popularitate si bani din arta. Se califica pentru structura particulara a personalitatii de tip anancast, pe care a tratat-o cu medicamentul Randomness. Alegea tot al 10-lea pasaj din opera bruta, pe care il introducea in versiunea finala. Considera ca doar un om dominat de iluzie, nu de ratiune, poate ajunge mare in arta. De asta s-a regasit in The Prisoner. ( Spoiler alert: In ultimul episod, aflam ca prizonierul era propriul sau gardian.)

„Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină” – Lucian Blaga

Etichete:anancast, devil doll, mario panciera