Arhiva | Psihiatrie RSS feed for this section

Zig Zag ZELIG

1 nov.

Diferenta intre structura particulara( trasaturi accentuate) si tulburarea de personalitate o face doar functionarea sociala. Dar aici apar 2 probleme.

1. X poate functiona foarte bine si daca are tulburare de personalitate, daca e angajat la stat, sau e propriul lui sef (patron). Daca e in varful piramidei pe vreo functie la stat, nu numai ca e aproape imposibil de concediat, dar  poate propaga dizarmonie, amplificata proportional cu functia (vezi marii dictatori).

2. Conteaza mediul. Daca X e antisocial, impulsiv sau histrionic, poate functiona excelent intre schizoizi, anxios-evitanti si dependenti. Si in familie poate functiona bine, atata timp cat partenerul e din cluster-ul C de personalitate.

zelig

 

In Zelig,  avem portretizat inca un tipar: anxios- camuflatul, cu un self esteem extrem de scazut, care spre deosebire de anxios evitant, nu se retrage din societate, ci merge in mijlocul ei si se camufleaza perfect, trecand  „under the radar”, scapand de eventuale critici si ostilitati. In comedia lui Woody Allen, Zelig isi poate schimba si infatisarea, nu doar comportamentul.

Daca normalitatea e adaptabilitatea sociala, Zelig e idealul. Dar cameleonul Zelig ajunge sa fie tratat pentru „boala” lui.

Adaptarea/ neadaptarea, functionarea/ nefunctionarea sociala, normalitatea/ anormalitatea  raman niste termeni relativi si discutabili. Prin metoda reducerii la absurd, Allen a reusit sa ofere o caricatura care ne scutura sistemul de clasificare.

<http://www.imdb.com/title/tt0086637/?ref_=fn_al_tt_1&gt;

zelig

Relief from flying over relief

31 aug.

Inca un miturbann

„Practicantii de sporturi aeronautice sunt dependenti de adrenalina.”

Acest „adrenaline junkie” e o sintagma eronata, ca multe altele. Euforia nu provine de la adrenalina ( care da anxietate extrema = neplacere), asa cum placerea masochistului nu provine din durere, ci din eliberarea de ea. Corect ar fi „endorphine junkie”. You’re praising the wrong God !!  =))
Dupa adrenalina, vin imediat endorfinele, care pregatesc organismul pentru o posibila durere datorita ranirii in cazul unei situatii periculoase. Pe langa efectul analgezic intens au si un efect euforic.
Acest mit mai e  infirmat si de faptul ca exista zburatori care zboara pentru placerea de a zbura, nu din ratiuni masochiste de provocare a placerii. 🙂

Sti(g)mabilul pacient

15 mai

„L’enfer, c’est les autres.” –  Jean Paul Sartre.

Nu o sa uit replica unui pacient agitat si delirant, adus in urgenta cu salvarea, in momentul in care i s-a propus internarea : „Mai bine ajung la puscarie decat la nebuni. ”

Si avea dreptate. Stigmatul de „nebun” e mai rau decat cel de puscarias in societatea romaneasca actuala. Discrediteaza pacientul si lasa loc unor abuzuri colosale din partea societatii. Tulburarea psihica, cea mai stigmatizata tulburare intr-o tara de ev mediu, inca poarta in ea pedeapsa divina. Prezumtia ca boala psihica e netratabila se datoreaza  inertiei ignorantei la nivel de masa.

Daca mergi la psihiatru nu inseamna ca esti „nebun”, dupa cum daca nu mergi la psihiatru nu inseamna ca esti normal. Dar logica elementara scapa rotitelor mentalului colectiv, care nu gandeste ci doar actioneaza pe baza unor sabloane predefinite. Explicatia psihiatrica actuala e ca loteria genetica se intrepatrunde cu loteria stressorilor externi, si in unele cazuri poate rezulta boala.

To_See_the_Invisible_Man

Aceeasi societate care isi plateste medicii pentru a-i trata pe cei bolnavi, are grija ulterior sa anuleze efectul tratamentului.

Asa cum nu am uitat reactia acelui pacient, nu am uitat nici episodul din Twilight Zone, care exprima in doar 9 minute teroarea de a ajunge un outkast.

Para-pantAmina

27 ian.

Terapiile pentru tulburari psihice ar putea fi impartite in dionisiace (suprastimularea unor simturi, terapii prin hipnoza, terapia catarctica prin arta – art terapia si cea prin placere – meloterapia personalizata, hobby) si apolinice (psihoterapia cognitiv-comportamentala).

Cronologic, primele tentative au fost nespecifice, cantitative, de resetare prin suprastimulare sau substimulare  (dusuri reci, imersia in apa calda, terapia electro convulsivanta, coma hipoglimica indusa, fototerapia).

In schimb, terapia medicamentoasa tinteste din ce in ce mai specific mecanismele interne de functionare ale circuitelor neuronale, la fel ca un program in assembler.

para

Amfetamina (psihostimulantul reprezentativ) a fost sintetizata de Lazar Edeleanu in 1887. A fost administrata soldatilor in cel de-al 2-lea razboi mond

ial.

A fost prima substanta folosita ca antidepresiv in SUA.  Dezavantajele erau cresterea rapida a tolerantei, dependenta fizica si sevrajul la intreruperea administrarii. In doze mici, are ca efecte: euforie, atentie crescuta, energie crescuta, idei delirante de grandoare ( omnipotenta, invincibilitate), stare de alerta, apetit sexual crescut, nevoie scazuta de somn si scaderea apetitului alimentar.

creation2

Parapantismul, cea mai directa, pura si simpla forma de zbor reuseste sa ofere multe dintre efectele descrise mai sus. In cazul zborului in tandem, riscul real e extrem de mic, iar riscul perceput de pasager e mare. E un sport extrem doar ca intensitate a trairii, nu si a riscului. Senzatia riscului aparent pentru pasager descarca adrenalina si endorfine, iar depasirea cu succes a situatiei activeaza circuitul recompensei, cu eliberare crescuta de dopamina, noradrenalina. Spre deosebire de alte sporturi asemanatoare, parapantismul ofera o serenitate a plutirii, o detasare de pamant – la propriu si la figurat, o adevarata ataraxie, si/sau o stare de hipervigilenta in functie de stabilitatea atmosferei in care se zboara. Astfel, are loc  o alternanta intre euforia pasiva (opioida) si euforia activa ( amfetaminica ).

para2

Zborul cu parapanta implica senzatii percepute cu toate simturile in afara gustului (desi se prinde repede gustul zborului), fiind astfel o experienta deosebit de intensa. Senzatia zborului e traita in cel mai pur mod posibil. Are un efect rapid antidepresiv in comparatie cu antidepresivele actuale care isi incep efectul dupa 2 saptamani. Un alt avantaj ar fi faptul ca e o experienta sportiva, poetica si spirituala, nu doar pur chimica. E o forma de terapie dionisiaca (prin suprastimularea bruta a simturilor)  si totodata apolinica (zborul ca expresie a imaginatiei si ratiunii).

Psyche, cea mai frumoasa muritoare conform mitologiei grecesti, era reprezentata ca fluture. Psyche – suflet, suflare de viata. Respiratia – dovada cea mai vizibila a vietii – e o miscare a aerului.  Zborul cu parapanta e o miscare printr-un aer miscator, o forma superioara de respiratie. Se pare ca vindecarea sufletului (psihiatria) si zborul liber au o radacina comuna.

Dg : Distimie / Neurastenie / Depresie inhibata

Rp/ Parapantamol  6kg

D.S. 2*1 zboruri /saptamana


Amor fati

21 oct.

Mama avea examen la 

dar nu a mai ajuns, fiindca am aparut eu pe lume.

De la maternitate am ajuns la domiciliul copilariei mele,  pe

la etajul

26 de ani mai tarziu                      

eram medic rezident psihiatru la

2 ani mai tarziu

zburator

Zborul e nostalgia copilariei. Privite de sus, toate par a fi jucarii.

Boala reLegionarilor

28 aug.

Descrierea lui Typus Melancholicus de catre Tellenbach precede clasificarea actuala (ICD-10, DSM IV)  a tulburarii de personalitate de tip anankast (perfectionist, obsesiv-compulsiv).

Se remarca prin : sentimentul datoriei extrem de pronuntat, constiinciozitate marcata pentru a evita sentimentul vinovatiei, respectul fata de ierarhie si autoritate, intransigenta si pretentii crescute fata de sine, inflexibilitate, altruism, atasament fata de familie care merge pana la sacrificiu, obsesivitate si fervoare, renuntarea la activitati placute si relaxante in folosul datoriei.

Seamana cu portretul crestinului ideal ?

Atimhormia consta in: lipsa prin inhibitie extrema a pulsiunilor instinctuale, a dorintelor afective, a motivatiei si a vitalitatii. Apare in special in schizofrenia hebefrena.

Seamana cu Nirvana ?

Sindromul Gastaut -Geschwind reprezinta profilul trasaturilor de personalitate intercritice din epilepsia temporala, si include printre altele: obsesionalitate, lipsa umorului, hiper-religiozitate, hipermoralitate, hiposexualitate, interes disproportionat pentru probleme filosofice, tendinta la perseverare si monotonie, iritabilitate cu reactii explozive.

Seamana cu fanatismul religios ?

Asa cum diformitatile fizice isi gaseau un loc de apreciere in balciurile secolelor trecute, asa si tulburarile psihice sunt adulate in temple.

Yellow shrink road

3 mart.

Nu putini sunt pacientii din mediul rural, care in prima instanta se adreseaza preotului. Ulterior, daca problema nu se rezolva, apeleaza la vrajitoarea satului. Daca cei doi agenti ai fortelor  supranaturale

Imaginedau gres, atunci se indreapta catre medic. Deci bolnavul e dispus sa negocieze si cu forta binelui si cu cea a raului, dar in final apeleaza la un biet muritor fara nici o superputere, dar cu multi ani de scoala.

Desi de la medic primeste un ajutor real, se intoarce la vrajitoare sau la popa sa le afle parerea. Daca nevoia de sacru si magie a pacientului e asa de puternica, cred ca medicii (in special psihiatrii)  ar fi bine sa profeseze intr-o camera intunecata, cu oglinzi , fum si multe statuete. Lumina stiintei nu ofera aceeasi credibilitate ca si misterul beznei din jurul vrajitoarei. Dionisos inca e mai puternic decat Apollo. Se pare ca mii de ani de progres stiintific nu au putut extirpa din om arhetipul medicului vrajitor.

Liberul Zarbitru

20 feb.

Momentan, abordarea psihiatrica e una mecanicist-determinista. Conform teoriei vulnerabilitate -stress (Zubin), totul se reduce in final la lozul pe care il tragi la nastere: bagaj genetic, familie, pozitie sociala, etc…  peste care se suprapun „surprizele” vietii.

Vizavi de importanta genelor si  mediului, Nietzsche a pariat pe superioritatea dobandita genetic (loz castigator la nastere), Adler pe hipercompensarea handicapului (poti juca bine si o mana proasta).

Conceptul de liber arbitru a fost inventat ca sa poata exista conceptul de VINA. Si cel de vina– ca omul sa isi poata explica niste fenomene, intr-un mod egocentrist si arogant, pentru a-i controla pe cei din jur, sau pentru a avea pretext pentru razbunare. Cand intelegi mecanismele si inevitabilitatea actiunilor, nu mai poti condamna, si conceptul de vina se dizolva.

Vina este doar carligul pescarului in carnea victimei. E unul dintre cele mai folosite mecanisme de manipulare: cere-i cuiva imposibilul, apoi convinge-l ca e de vina pentru esec. Si ti-e dator. Mecanismul acesta nu functioneaza la psihopatul antisocial, care nu poate simti sentimentul de vina si nu isi modifica comportamentul nici in urma pedepselor. El intotdeauna arunca vina asupra victimei.

Grecii antici au avut intelepciunea resemnarii si acceptarii destinului. Omul actual se imbata cu aroganta liberului arbitru. Poti accelera pe calea ferata, poti avea senzatia ca esti in control, dar macazele  sunt deja presetate.

Alegerea nu exista. Structura particulara de personalitate determina un comportament calculabil si previzibil. Echipamentul de start e dat de hazard, iar apoi totul trece  printr-un mecanism de rotite dintate din care nu e scapare.

Sclavii zarului ?