Nu putini sunt pacientii din mediul rural, care in prima instanta se adreseaza preotului. Ulterior, daca problema nu se rezolva, apeleaza la vrajitoarea satului. Daca cei doi agenti ai fortelor supranaturale
dau gres, atunci se indreapta catre medic. Deci bolnavul e dispus sa negocieze si cu forta binelui si cu cea a raului, dar in final apeleaza la un biet muritor fara nici o superputere, dar cu multi ani de scoala.
Desi de la medic primeste un ajutor real, se intoarce la vrajitoare sau la popa sa le afle parerea. Daca nevoia de sacru si magie a pacientului e asa de puternica, cred ca medicii (in special psihiatrii) ar fi bine sa profeseze intr-o camera intunecata, cu oglinzi , fum si multe statuete. Lumina stiintei nu ofera aceeasi credibilitate ca si misterul beznei din jurul vrajitoarei. Dionisos inca e mai puternic decat Apollo. Se pare ca mii de ani de progres stiintific nu au putut extirpa din om arhetipul medicului vrajitor.
1jackdaw 
Păi da, io cred că are o esplicație care rezidă în edicația noastră multimilenară, mai repede întrebi pe cineva, neoficial despre șansele tale decât oficial, pentru a afla un rezultat implacabil. Așa cum întrebi în cadrul unei confesiuni un precin dacă e ok sau nu să faci ceva, așa mergi și la vrăjitor/oare să îți afli sorțile.
Problema e chiar dublă findcă la fel face lumea și cu poliția: Dacă sunt martori la o infracțiune, sună un prieten, întreabă neamurile, așteaptă până mâine, sau se fac că plouă, toate astea înainte de a alerta autoritățile. Discernământul ar trebui să vadă clar între cele 2 nuanțe și să nu permită analogia, dar discernământul se formează prin educație. La arabi e normal să accepți și să te distrezi la o lapidare pe când chiar și în .ro, dacă faci asta ți se recomandă niște chimicale și eventual un sejur prelungit într-una din stațiunile de resort psihiatric-recuperator din țară. (Aici am omis cu bună-știință ProTV-ul:)) )