1. Negrul in vestimentatie e semn de depresie sau structura anxios- evitanta. Are self-esteem-ul scazut si vrea sa treaca neobservat.
Daca o persoana se imbraca in negru, si nu e in doliu sau uniforma (popi, rockeri), cel mai probabil e ori borderline ( vrea sa incalce regulile de a se imbraca in culori variate din opozitionism) ori histrionic (devine centrul atentiei prin efectul de contrast – „all black” inconjurat de culori). Treci neobservat (camuflat) doar cand te imbraci ca toata lumea. Conteaza contextul, background-ul pe care vine cineva imbracat in negru.
happy black
Negru pe galben – cel mai puternic contrast.
Myth busted.
2. Conversiv/disociativ = Histrionic
Conversia se asociaza cu tulburare de personalitate histrionica pana la 20% din cazuri si cu tulburarea de personalitate dependenta pana la 40%. Poate aparea si la persoane fara tulburari de personalitate.
Referinte – Kaplan editia a 9-a si experienta personala
Myth busted.
3. Use it or lose it. Cine isi antreneaza permanent creierul, are sanse mai mici sa faca Alzheimer.
Cioran, Ronald Reagan, Margaret Thatcher si-au folosit creierul.
Voi da doar 2 exemple din experienta mea:
Vine in cabinet nora cu soacra (pacienta). Vad ca e vorba despre deteriorare cognitiva si ii fac un MMSE. Iese 16p. Intreb daca a mai fost la psihiatru. Raspunsul nurorii e: EA a fost psihiatru. Am discutat un pic despre medicamente si despre psihiatrie. Dupa ce a iesit din cabinet, am ramas fara scutul fals al imunitatii profesionale.
Vine un domn pe la 70 de ani, insotit de o vecina. MMSE = 15. CT-ul si RMN-ul confirma cu un aspect clasic.
Era maestru international de sah. Acum nu mai stie cum se misca piesele.
Mai pot enumera ingineri, profesori, avocati, care „used it and lost it”.
In ceea ce priveste poliloghia cu etiologia multifactoriala si sfaturile jenante repetate la modul flasnetar la toate congresele, cat timp nu se poate influenta cu adevarat nici un parametru, declansarea bolii ramane o loterie, iar tratarea ei, un joc de Avioane.
Myth busted.
4. Se considera ca „paranoic” si „paranoid” sunt sinonime.
Kraepelin – descrie paranoia ca fiind un delir sistematizat si consistent, în special de persecutie. Personalitatea este bine pastrata, chiar si dupa o perioada lunga de boala.
Paranoia , in prezent, se incadreaza la tulburarea deliranta persistenta – caracterizata printr-un delir SISTEMATIZAT. ( F22.0)
-OÍD, -ÍD = elem. „În forma de”, „aspect, aparenta”. (din fr. -oïde, -ïde, cf. gr. eidos)
Marele dictionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000
Paranoidul doar are aparenta de paranoic, fara a fi in esenta. Schizofrenia paranoIDA si tulburarea de personalitate paranOIDA doar seamana cu paranoia.
Yes…you are being watched.
5. Heteroanamneza > anamneza.
Aceasta prejudecata pleaca de la ipoteza ca apartinatorii sunt sanatosi, iar pacientul adus de ei este bolnav.
De cele mai multe ori, boala pacientului este opera/ rezultatul comportamentului de tip psihopat al apartinatorilor. De cand se considera pacient doar victima, iar teroristul e „fara indici psihopatologici” ?
Am in experienta personala un caz in care pacientul era adus de N ori la consult, facand turul psihiatrilor din oras, de catre sotia lui. Dupa cateva consulturi, cand de fiecare data pacientul nu prezenta tulburari psihice, am observat ca apartinatoarea avea o tulburare deliranta persistenta in care „pacientul” avea rolul principal.
A te raporta la parerea familiei privind starea psihica a pacientului poate fi o greseala. „E bine” vor spune ei. Asta inseamna „bine” pentru ei, adica pacientul e total inofensiv, pasiv, docil, redus la o stare de zombie. Cand pacientul incepe sa aiba vointa proprie, vor veni cu textul: A recazut in boala !! Mai dati-i niste medicamente !!
Myth busted.
6. Inversiunea afectiva e reactia de ura la adresa membrilor familiei.
Inversiunea afectiva apare in schizofrenie, si consta in reactia afectiva opusa, fara motiv, aparuta brusc la adresa membrilor din familie.
Daca pacientul a suferit datorita batailor, abuzurilor, umilintelor datorate parintilor, reactia de ura la adresa lor e o reactie normala. Problema e etichetarea gresita, la fel ca in cazul: tristete (normala) = depresie. Nu se diferentiaza intre o reactie patologica, nemotivata si cea normala.
Sau poate fiica „stimabilului” Fritzl, sechestrata in beci, abuzata si violata timp de 24 ani, ar trebui sa isi iubeasca tatal ?
Myth busted.
7. Tulburare X organica e atunci cand orice afectiune psihica se asociaza cu boli cronice si varsta inaintata.
Desi in ICD sunt enumerate criteriile, printre care: debutul si sfarsitul afectiunii psihice odata cu cea organica (determinanta), acest diagnostic e pus in mod eronat la modul en-gros si daca e vorba doar de asociere, nu cauzalitate. Se abuzeaza de „organic” si doar pentru impresia artistica in fata comisiei de expertiza. E usor de dedus ca daca un pacient afla de o boala cronica, face o tulburare de adaptare. Dar asta nu o face organica.
Error busted.
1jackdaw 