Arhiva | Psihiatrie RSS feed for this section

Lapidare rapida

25 iul.

DSC_0642

E vina ta ca ai ajuns in halul asta ! Poti sa iesi si singur din asta daca ai vointa ! Nu ai nevoie de medicamente ! 

Desi nimeni nu isi alege locul si data nasterii, parintii, culoarea ochilor, aspectul fizic, talentul, inteligenta si structura de personalitate, desi nimeni nu alege modelul de parenting care i se aplica, textele cu care il indoctrineaza parintii si societatea, religia in care creste, etc., toata lumea ridica piatra cu viteza fulgerului si o arunca in dreptul celui care „a facut alegerea” si datorita careia e „bolnav”.

Mitul liberului arbitru si al vinei e similar animismului. Asa cum s-a crezut ca obiectele sunt insufletite, asa se crede ca fiintele pot alege. E vorba de un algoritm cu zeci de variabile si constante, in urma caruia rezulta un raspuns, nu o alegere.

Probabil ca in urmatorii 10 ani se va demonstra 100% ipoteza mecanicist determinista care a castigat deja mult teren in lumea medicala.

Asa cum nu poti sa te ridici singur din apa unui lac tragandu-te de par, asa nu poti sa iti reglezi parametri interni modificati de o tulburare psihica. Vointa e unul din parametri. E o componenta hardware presetata din nastere, si poate fi modificata de boala, in sensul cresterii sau scaderii pana la disparitie. A-l condamna pe un om ca e deprimat, e ca si cum ai condamna un om ca are o boala autoimuna. E la fel cu a-i cere unui dependent sa aiba vointa, cand tocmai in subjugarea unei vointe slabe consta boala.

Conceptiile medievale au disparut in cazul bolilor somatice, dar persista (din pacate si in randul unor psihiatri de moda veche) in cazul tulburarilor psihice.

„Esti ceea ce vrei sa fii ” e un text motivational hilar, avand in vedere ca aceia care il predica sunt niste agenti de vanzari care nu practica ceea ce predica, fiind contraexemple vii ale aberatiei pe care o propaga.

Fara sa cerem, am primit bilet la jocul nature vs nurture, vulnerabilitate vs stress.

Tura asta nu are deloc vointa !! De ce nu merge in L sa ia pionul ala ?

DSC_0640

SemanDRONA

19 mai

DSC_0268

 

 

 

Cea mai lunga piesa de domino.

Simulator de catarare in termica.

Placerea pironirii.

A canta cu propria greutate la o toaca verticala.

Efect euforizant proportional cu nivelul urcarii 🙂

 

Profiling the Profiler

7 apr.

mrdoctorNu dati like. Numarul de like-uri nu spune nimic despre calitatea artistica a unei postari. Exprima doar popularitatea.  1 like de la un geniu valoreaza mai mult decat 1 milion de like-uri ale unor mediocri. Nu asa sta treaba  si cand e vorba de bani. Se pare ca Mario Panciera (Mr. Doctor) a inteles asta inainte de Era Facebook.

Mario Panciera a trasat o linie adanca si subtire, putin vizibila la o privire superficiala, in istoria muzicii din ultimii 25 ani. Fantoma creatoare de opere – Mario Panciera, cu 2 doctorate, unul in filosofie, unul in criminologie, a facut tot posibilul sa ramana in underground. O piesa cu un titlu inspirat – The black holes of my mind – ma duce cu gandul la intunericul absolut cu care s-a invaluit ca artist, si la filosofia lui de a colectiona enorm si de a nu-si publica operele. El nu a fost un rock-star, ci un rock-blackhole. A dorit exact opusul visului american „rich and famous”, visul comun al histrionicilor si narcisicilor.

In ultimul interviu, a afirmat ca in ultimii ani a continuat sa compuna, dar nu a fost interesat sa ofere publicului operele.  Se pare ca subscrie la :“A true artist takes no notice whatever of the public. The public are to him non-existent”- Oscar Wilde

Pentru a-i intelege universul artistic, am vizionat peste treizeci de filme horror vechi ( 1920-1965 ), surse de inspiratie pentru filmele moderne, si un serial. Am identificat ulterior, unele pasaje tribut ( aprox 15 secunde ), reproduse identic in operele lui din coloanele sonore ale lui Bernard Hermann. Unele versuri sunt un colaj din replici din filme.

Mr. Doctor si-a facut cunoscut numele doar cand a publicat dupa 20 ani de munca, 45 Revolutions, o enciclopedie intimidanta si doar ca aspect si greutate, de 1190 de pagini despre muzica punk dinainte de ’80 din UK.

Cand Belle Antique Japonia i-a reeditat discurile, iar numarul de vizionari de pe youtube a ajuns la peste 100.000, nu am putut decat sa ma gandesc la nea Spirache Necsulescu din  Titanic vals, care beneficiind de efectul psihologiei inverse, a castigat postul politic, rugandu-i pe votanti sa nu il voteze.

Dpdv al structurii de personalitate, Mario Panciera, cinefil, colectionar de muzica, scriitor si compozitor s-a remarcat prin : constiinciozitate marcata, capacitate titanica de colectionare si clasificare, obsesivitate, inflexibilitate, dezinteresul pentru feedback-ul altora, lipsa dorintei de popularitate si bani din arta. Se califica pentru structura particulara a personalitatii de tip anancast, pe care a tratat-o cu medicamentul Randomness. Alegea tot al 10-lea pasaj din opera bruta, pe care il introducea in versiunea finala. Considera ca doar un om dominat de iluzie, nu de ratiune, poate ajunge mare in arta. De asta s-a regasit in The Prisoner. ( Spoiler alert: In ultimul episod, aflam ca prizonierul era propriul sau gardian.)

„Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină” – Lucian Blaga

 

 

KARMAzepin

24 mart.

processing

Dintre toti traducatorii, medicii se distreaza cel mai bine.

retrovir                                                     rivotril
mirtazepam                                            nitrazepam / mirtazapina
niceroglinda                                            nicergolina
triticot                                                       trittico
zuluf, zolofot                                           zoloft

septalina                                                   sertralina
karmazepin, carbamabenzin             carbamazepin

imavone                                                    imovane
gerodrom, geroderm, geridona         gerodorm

gerosomn

prozaic                                                     prozac
deparkin                                                  depakine / romparkin
orifil                                                          orfiril
axial, axion                                             anxiar
hariperidol                                             haloperidol
risipen                                                      rispen

lepromazin                                              levomepromazin

alicea , echinacea                                   elicea

mizerapina                                              mirtazapina

marzitan                                                  mirzaten

citrolex                                                    cipralex

CERBium                                                cebrium

 xeroquel, scuarel, sirogal                   seroquel

zolpiDERM                                            zolpidem

APROZAn                                              alprazolam

fiobiles                                                    fobiless

bromazepina                                         bromazepam

Cobra feelings

28 oct.

Hranirea cu informatie (white pitcher plant)

12185989_1033360896686250_927327520_o

Reactie la informatie

12186162_1033360313352975_647676524_o

Din seria „Mythbusters in psihiatrie”

15 oct.

1.  Negrul in vestimentatie e semn de depresie sau structura anxios- evitanta. Are self-esteem-ul scazut si vrea sa treaca neobservat.

Daca o persoana se imbraca in negru, si nu e in doliu sau uniforma (popi, rockeri), cel mai probabil e ori borderline ( vrea sa incalce regulile de a se imbraca in culori variate din opozitionism) ori histrionic (devine centrul atentiei prin efectul de contrast – „all black” inconjurat de culori). Treci neobservat (camuflat) doar cand te imbraci ca toata lumea. Conteaza contextul, background-ul pe care vine cineva imbracat in negru.

 

happy black

happy black

Negru pe galben – cel mai puternic contrast.

Myth busted.

2. Conversiv/disociativ = Histrionic

Conversia se asociaza cu tulburare de personalitate histrionica pana la 20% din cazuri si cu tulburarea de personalitate dependenta pana la 40%. Poate aparea si la persoane fara tulburari de personalitate.

Referinte – Kaplan editia a 9-a si experienta personala

BeePrincess

Myth busted.

3. Use it or lose it. Cine isi antreneaza permanent creierul, are sanse mai mici sa faca Alzheimer.

Cioran, Ronald Reagan, Margaret Thatcher si-au folosit creierul.

Voi da doar 2 exemple din experienta mea:

Vine in cabinet nora cu soacra (pacienta). Vad ca e vorba despre deteriorare cognitiva si ii fac un MMSE. Iese 16p. Intreb daca a mai fost la psihiatru. Raspunsul nurorii e: EA a fost psihiatru. Am discutat un pic despre medicamente si despre psihiatrie. Dupa ce a iesit din cabinet, am ramas fara scutul fals al imunitatii profesionale.

Vine un domn pe la 70 de ani, insotit de o vecina. MMSE = 15. CT-ul si RMN-ul confirma cu un aspect clasic.

Era maestru international de sah. Acum nu mai stie cum se misca piesele.

Mai pot enumera ingineri, profesori, avocati, care „used it and lost it”.

In ceea ce priveste poliloghia cu etiologia multifactoriala si sfaturile jenante repetate la modul flasnetar la toate congresele, cat timp nu se poate influenta cu adevarat nici un parametru, declansarea bolii ramane o loterie, iar tratarea ei, un joc de Avioane.

Myth busted.
image

4.  Se considera ca „paranoic” si „paranoid” sunt sinonime.

Kraepelin – descrie paranoia ca fiind un delir sistematizat si consistent, în special de persecutie. Personalitatea este bine pastrata, chiar si dupa o perioada lunga de boala.

Paranoia , in prezent, se incadreaza la tulburarea deliranta persistenta – caracterizata printr-un delir SISTEMATIZAT. ( F22.0)

-OÍD, -ÍD = elem. „În forma de”, „aspect, aparenta”. (din fr. -oïde, -ïde, cf. gr. eidos)
Marele dictionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000

Paranoidul doar are aparenta de paranoic, fara a fi in esenta. Schizofrenia paranoIDA si tulburarea de personalitate paranOIDA doar seamana cu paranoia.

Yes...you are being watched.

Yes…you are being watched.

 

5. Heteroanamneza > anamneza.

Aceasta prejudecata pleaca de la ipoteza ca apartinatorii sunt sanatosi, iar pacientul adus de ei este bolnav.

De cele mai multe ori, boala pacientului este opera/ rezultatul comportamentului de tip psihopat al apartinatorilor. De cand se considera pacient doar victima, iar teroristul e „fara indici psihopatologici” ?

Am in experienta personala un caz in care pacientul era adus de N ori la consult, facand turul psihiatrilor din oras, de catre sotia lui. Dupa cateva consulturi, cand de fiecare data pacientul nu prezenta tulburari psihice, am observat ca apartinatoarea avea o tulburare deliranta persistenta in care „pacientul” avea rolul principal.

A te raporta la parerea familiei privind starea psihica a pacientului poate fi o greseala. „E bine” vor spune ei. Asta inseamna „bine” pentru ei, adica pacientul e total inofensiv, pasiv, docil, redus la o stare de zombie. Cand pacientul incepe sa aiba vointa proprie, vor veni cu textul: A recazut in boala !! Mai dati-i niste medicamente !!

Myth busted.

6. Inversiunea afectiva e reactia de ura la adresa membrilor familiei.

Inversiunea afectiva apare in schizofrenie, si consta in reactia afectiva opusa, fara motiv, aparuta brusc la adresa membrilor din familie.

Daca pacientul a suferit datorita batailor, abuzurilor, umilintelor datorate parintilor, reactia de ura la adresa lor e o reactie normala. Problema e etichetarea gresita, la fel ca in cazul: tristete (normala) = depresie. Nu se diferentiaza intre o reactie patologica, nemotivata si cea normala.

Sau poate fiica „stimabilului” Fritzl, sechestrata in beci, abuzata si violata timp de 24 ani, ar trebui sa isi iubeasca tatal ?

Myth busted.

H8

7.  Tulburare X organica e atunci cand orice afectiune psihica se asociaza cu boli cronice si varsta inaintata.

Desi in ICD sunt enumerate criteriile, printre care: debutul si sfarsitul afectiunii psihice odata cu cea organica (determinanta), acest diagnostic e pus in mod eronat  la modul en-gros si daca e vorba doar de asociere, nu cauzalitate. Se abuzeaza de „organic” si doar pentru impresia artistica in fata comisiei de expertiza. E usor de dedus ca daca un pacient afla de o boala cronica, face o tulburare de adaptare. Dar asta nu o face organica.

Error busted.

 

 

T.o.c.ilarist

24 sept.

tocilarie

 

Si „tocilarul” si culturistul presteaza o activitate repetitiva: memorare/ flexie-extensie, printr-un efort de vointa.

Rezultatele efortului sunt vizibile la unul, si „auzibile” la celalalt. Si fiindca vizualul (sursa a 90% din informatie) e peste auditiv ca importanta, culturistul castiga prima lupta.

Exista si varianta compensarii complexului uneia prin cealalta: culturistul cu ochelari, sau tocilarul filiform, dar cu bicepsii hipertrofiati.

Desi roata raportului de popularitate se invarte de-a lungul anilor, diferenta dintre cei doi ramane doar formala.

muschi

Performanta e strans inrudita cu Tulburarea de personalitate anancasta (Obsesiv Compulsiva), si cu tulburarea obsesiv compulsiva (TOC), prin numarare, cantarire, cronometrare, contorizare, verificarea muschilor/recitarea in oglinda, care scad tensiunea intrapsihica data de compararea cu un ideal.

Si tocilarul si culturistul sunt TOC-isti, sclavi ai contorului.

Repeat

x:= x+1

Press the Button

Until x=???

COnTor

 

 

 

Dictionar popular – psihiatric

16 sept.

reverse_med
Babesc       ->     Psihopatologic

dement       =        psihopat / antisocial

psihopat     =        psihotic

maniac       =         obsesiv

nebun         =          psihotic sau posesor de tulburare de personalitate                                                                paranoida sau impulsiva

depresie      =       orice boala psihica

greumant  =      dispozitie depresiva, hipoergie

schizi’           =       tulburare de personalitate de cluster A sau B

schizofrenie =    tulburare disociativa de identitate  ( personalitate multipla )

ganduroasa = anxioasa

CA CUM MOR = atac de panica ( cea mai plastica descriere )

Keep talking…

25 ian.

Keep talking…….I’m diagnosing you.

IMG_3140

Cam asa arata anamneza psihiatrica.

submarin-subconstient

Si cam asa arata psihoscopia, folosind psihoscopul (periscopul din dotarea pacientului – in sens invers).

 

Primiti cu consultul la panta?

18 dec.

Oamenii sunt piese de sah. E de preferat „sa privim tabla de sus”, nu de la nivelul pieselor, unde toti cei care sunt diferiti de noi sunt „nebuni”.

birds-chess

Manifestari ale principalelor structuri particulare / tulburari de personalitate – in lumea parapantistilor

Nota 1: Multi dintre voi vor inchide ochii in fata acestei oglinzi, dar in schimb, ii vor identifica cu precizie pe colegii de zbor. =))

Nota 2: Tulburarile de mai jos pot fi gasite in Clasificarea Internationala a Maladiilor la codul F60, descrise succint.  <http://apps.who.int/classifications/icd10/browse/2010/en#/F60-F69&gt;

Aceste caricaturi comportamentale nu se vor schimba indiferent de feedback, ramanand constante de-a lungul vietii, fiind previzibile si  patologice. Pot exista si in combinatie .  Nu au legatura cu inteligenta, nivelul de educatie sau experienta.

Se excepteaza comportamentele platite.

ENJOY !

parrot_chess_set

A.     BIZARI / EXCENTRICI

1.Paranoidul

P

La panta.

Considera ca vremea s-a stricat fiindca a venit el la panta. E mereu suspicios, in defensiva. Ii dispretuieste pe colegii de zbor, pe care ii considera prosti in comparatie cu el. E megaloman. Are impresia ca plateste prea mult la benzina (comparativ cu colegii), si ca ceilalti, care isi intind aripa inaintea lui nu il respecta. Nu gusta glumele, fiindca toate i se par aluzii sau misto-uri la adresa lui. Creeaza cearta pe o raza de 30 metri in jurul lui. E ranchiunos, si le scoate ochii celorlalti si dupa ani de zile de la un eveniment. Considera ca doar el are dreptate. La competitii se cearta intotdeauna cu arbitrul sustinand ca e prejudiciat.

In aer.

Urla la colegii care nu respecta regula la panta. Ii tine minte, si la aterizare le zice „cateva”.
Are impresia ca toti ii intorc in fata, si ca sunt vorbiti sa il sicaneze. Daca e credincios, se simte nedreptatit pana si de Cel de sus, daca altii au prins termice mai tari, si/sau le-au exploatat mai bine decat el. Zboara in asa fel, incat sa hipercompenseze frustrari familiale si profesionale, si complexe legate de aspectul fizic sau dotarea intelectuala.

paranoid

2.Schizoidul

sch

Intruchiparea apolinicului, a luceafarului „nemuritor si rece”, schizoidul poate fi gasit in special in latura teoretica, in inginerie si design, nefiind prea interesat de latura dionisiaca a acestui sport.

sc

B.   TEATRALI

3.Histrionicul

7

La panta.

E „vedeta” pantei. Face totul doar ca sa impresioneze. Are gura mare, se lauda non stop cu altitudini si distante, mai ceva ca pescarii. Zboara aripi C, D sau competitie, chiar daca sunt palarii prea mari pentru el. Se lauda cu fracturile mai ceva ca manelistii cu banii. Se lauda chiar si cu descendentele.

E vampir de atentie. E hiperexpresiv, si infloreste orice poveste. Daca cineva nu ii cade in mrejele manipularii, automat face pe victima. E „princess or victim” doar pentru a fi in centrul atentiei. Are grija sa isi formeze o trupa de „umbre”, intre care sa poata straluci. E imatur emotional, si daca cei din jur nu danseaza cum canta el, „se da cu fundul de pamant”. Noroc ca seleta are protectie 🙂

Daca nu reuseste sa epateze la panta, atunci se va evidentia pe retelele sociale sau pe forumuri unde e extrem de activ, cu textul: „pentru binele parapantistilor”, si alte pretexte sforaitoare.
Sare sa te ajute cu chestii de care nu ai nevoie, pentru ca indatorandu-te, sa iti poata cere un test cu aripa TA mai tarziu. E carismatic, jovial, in special cand are un interes. Asa cum se profita de termice in aer, asa se profita de aducatori la panta/recuperatori la sol. Histrionicul e maestru la asta.

In aer.

Zboara sa fie remarcat. Daca nu sunt spectatori, ii trece cheful de zbor. Sau totusi…..baga un zbor, pentru ca diseara va iesi la adunat like-uri pe facebook cu zborul lui „magnific”.  Dar la aterizare nu ar strica sa fie ceva potentiali admiratori, sa le arate vreo manevra. Pentru el, parapantismul e doar mijlocul prin care vrea sa iasa in evidenta. Se lauda in special la prietenii nezburatori, pe care ii poate impresiona usor.

histrionic

4.Instabilul-emotional – Borderline-ul

B

La panta.

E energic, mereu nerabdator, nu asteapta o declansare mai puternica, ci pleaca la noroc, preferand sa mai urce odata daca nu ii iese.

E dintr-o bucata:  „Ce-i in gusa sin capusa.” Prima data face, si apoi gandeste. Nu are rabdare sa citeasca despre zbor, ci invata din experienta. In orice conversatie, e Gica Contra. E rebelul fara cauza. E extrem de direct, jignind interlocutorii, sau chiar agresandu-i, ulterior regretand. Injura cand i se agata crengi in suspante, sau cand nu ii iese gonflajul. I se schimba starea de spirit intre 2 declansari. Ii mobilizeaza pe toti sa decoleze alaturi de el, desi conditia e mai tare. In colegii de zbor vede prieteni sau dusmani, statut care se poate transforma rapid. Fracturile ii confirma ca e un dur, si are experienta bogata. Schimba mereu aripa, fiindca se plictiseste repede.

In aer.

Cauta cu lumanarea senzatii noi si tari. E cel mai curajos. Zborul e pentru el doar un mod prin care se revolta fata de toate acele  „safety norms” ale societatii cu care l-au plictisit parintii si profesorii. Nu zborul il atrage, ci riscul asociat cu el.

brd

5.Antisocialul

An

La panta.

Calca cu placere pe suspantele altora. Incearca sa castige bani din tepe –  gen: vanzarea unei aripi de competitie veche de 15 ani, unui incepator. E nerabdator, nu rezista nici la cea mai mica frustrare, si sare cu gura sau cu pumnul. Intotdeauna da vina pe propria-i victima. Isi face usor prieteni, si ii pierde la fel de usor, administrand tepe pe banda rulanta. Simte placere cand altul apomizeaza si abia asteapta sa il ia la misto. Cauta mereu tinte usoare si rade de incepatori.

In aer.

Nu respecta regulile la panta si joaca Chicken cu ceilalti. Dispretuieste orice fel de reguli. Se compara si concureaza doar cu cei slabi, niciodata cu cei de minim acelasi nivel cu el. Intra intre ceilalti zburatori, ca bila in popice, si se amuza copios. Spiraleaza in sens invers fata de ceilalti. Nu are limita la bluffing nici cand e vorba de conditia meteo. Nu e capabil sa simta frica, deci nu invata din accidente, si risca sa devina colectionar de placute, suruburi, si tije.

ant

* La borderline si antisocial se pot observa in proportie covarsitoare tatuaje cu parapante, vulturi, etc.

C.  ANXIOSI

6.Anancastul (tulburarea de personalitate obsesiv compulsiva)

Anst

La panta.

E intelectualul pantei. A citit N manuale, stie statistica, e expert in teorie. E excesiv de constiincios, si verifica totul de cel putin 3 ori. Stie toti parametri de la N aripi. Citeste 20 de review-uri inainte sa isi cumpere o aripa. Il intereseaza cifrele, si eficienta. Colectioneaza compulsiv tot ce tine de zbor. E incapatanat, si extrem de zgarcit, adunand bani pentru situatii  neprevazute. Are N kit-uri si dispozitive de siguranta pentru toate acele situatii cu probabilitate de 1 la 100.000. Fiindca Shit happens, el trebuie sa fie pregatit pentru orice.

Nu se compara cu ceilalti, ci cu idealul. Se inconjoara de zburatori mai buni, ca sa progreseze. Nu se lauda, chiar daca face zboruri bune.

E cu carnetul de zbor la zi, cu zborurile notate la secunda. Intotdeauna suna sa deschida zborul. Pe primul loc e simtul datoriei, si doar apoi placerea. Respecta regulile cu sfintenie, fiind „mai catolic decat papa”.

Sta, analizeaza si reanalizeaza conditia. Decoleaza printre ultimii, dupa ce e absolut convins ca nu sunt turbulente, si conditia e acceptabila. Zboara aripi sigure. Are un cockpit de F-22 – cu cele mai noi gadget-uri.

In aer.

Zboara doar in conditii de siguranta maxima si e excesiv de prudent. Nu zborul in sine ii ofera placere, ci bifarea anumite tinte. E interesat strict de tehnica, cifre, parametri.
Ii considera „nebuni” pe cei care zboara in conditii dure.

ank

7.Anxios-evitantul

 

X

La panta

Safety first. In the middle. And last.  Zboara A, sau maxim low B. Nu contrazice pe nimeni, chiar daca ceilalti gresesc. Evita conversatiile prefacandu-se preocupat de verificarea echipamentului, de analizarea conditiei. Decoleaza mai mult sa scape de colegii de parawaiting decat de dorinta zborului. E low profile. Cei de la panta nu stiu mai nimic despre el. Daca are fracturi (in urma unor accidente la zbor), ascunde cicatricile, sau afirma ca sunt din alta cauza.

In aer.

Face urechi dupa prima inchidere. Aterizeaza cat mai departe de contacte umane, si odata ce a adunat echipamentul, a taiat-o catre casa. Chiar daca zboara bine, se considera inferior celorlalti.

Nu suporta sa fie in centrul atentiei, de frica criticilor.

Zborul e pentru el o metoda de evadare din societate (in acest caz, pe verticala).

anx

8.Dependentul

D

La panta.

Cauta mereu pe altii care sa ii spuna daca si cand poate sa decoleze.

Nu suporta ideea de a fi singur sau de a ramane singur la decolare. Decoleaza cand i se spune (desi NU e elev). Cel mai bine se simte in postura de marioneta. E umbra cuiva, pe care il urmeaza indeaproape. Cand nu e folosit ca wind dummy, zboara dupa persoana securizanta ca si cum ar fi remorcat. Zboara cu aripa pe care i-o recomanda ceilalti. Nu se cearta si nu comenteaza nimic. E folosit si ca sofer, fiind rasplatit cu : „Lasa ca noi te invatam sa zbori bine.”

In aer.

Zboara fiindca l-au convins altii. Zboara cu stolul si aterizeaza cu stolul. Nu risca niciodata un XC pe un teritoriu necunoscut, sau o aterizare intr-o zona mai izolata. Nu zboara niciodata fara statie radio.

dep

 

Nota 3: Cei cu structura particulara (nu e considerata tulburare) pot functiona social. Cei cu tulburare de personalitate (structura mult accentuata) au probleme majore de functionare sociala.

Deci, parafrazand un celebru proverb romanesc,  cel cu lupul, parul si naravul, povestea orientala cu scorpionul si broasca testoasa, fabula lui Esop cu taranul si sarpele………..

Tortoise_and_Scorpion illustration

Altitudinea se poate schimba, dar ATITUDINEA BA !!