Arhiva | Muzica RSS feed for this section

The Ulver effect

29 nov.

Am fost in Roma la Asasinarea lui Iulius Cezar. Nu cu masina timpului ci cu show-ul lui Ulver. La concertul de synth-pop a fost o turma de oi negre, fani castigati de la primele albume de black metal, suficient de curiosi incat sa urmeze experimentele lui Garm.

We love you Garm ! a strigat un blacker din spatele salii.

Dansezi Deceneu?

16 sept.

Perete in centrul vechi din Sibiu

„Nu, asa-i mersul meu.”

Deceneu stie ca incercand sa para smecher a descris coreea Huntington ?

 

DOOM LA COSTOOM

3 sept.

 

Metalistii au plecat de la blugi si tricouri, cu revolta pentru orice element clasic, considerat a fi plictisitor.

Colaborarile metalistilor cu filarmonicile au ajuns acum ceva obisnuit. Sunt formatii care si-au integrat soprane si instrumentisti de filarmonica. Ulterior, au inceput turneele prin catedrale. Acum au aparut trupe de doom care canta la costum. Chiar si la 38 de grade !

Evolutia a fost de la glam catre doom/funeral !

Cand te revolti contra rebelilor, faci un dublu u-turn. Te intorci, dar cu ce bogatie!

Chapeau Hamferd !

Test pentru gasirea jumatatii

14 aug.

How do you know she is The Girl Of Your Life ?

PLAY

Pune „accidental” albumul de mai sus, si asteapta reactia. Testeaza rabdarea, comportamentul la parasirea zonei de confort, atractia catre mister, gradul de autoiluzionare, mecanismele de coping, gusturile muzicale, etc.

Profiling the Profiler

7 apr.

mrdoctorNu dati like. Numarul de like-uri nu spune nimic despre calitatea artistica a unei postari. Exprima doar popularitatea.  1 like de la un geniu valoreaza mai mult decat 1 milion de like-uri ale unor mediocri. Nu asa sta treaba  si cand e vorba de bani. Se pare ca Mario Panciera (Mr. Doctor) a inteles asta inainte de Era Facebook.

Mario Panciera a trasat o linie adanca si subtire, putin vizibila la o privire superficiala, in istoria muzicii din ultimii 25 ani. Fantoma creatoare de opere – Mario Panciera, cu 2 doctorate, unul in filosofie, unul in criminologie, a facut tot posibilul sa ramana in underground. O piesa cu un titlu inspirat – The black holes of my mind – ma duce cu gandul la intunericul absolut cu care s-a invaluit ca artist, si la filosofia lui de a colectiona enorm si de a nu-si publica operele. El nu a fost un rock-star, ci un rock-blackhole. A dorit exact opusul visului american „rich and famous”, visul comun al histrionicilor si narcisicilor.

In ultimul interviu, a afirmat ca in ultimii ani a continuat sa compuna, dar nu a fost interesat sa ofere publicului operele.  Se pare ca subscrie la :“A true artist takes no notice whatever of the public. The public are to him non-existent”- Oscar Wilde

Pentru a-i intelege universul artistic, am vizionat peste treizeci de filme horror vechi ( 1920-1965 ), surse de inspiratie pentru filmele moderne, si un serial. Am identificat ulterior, unele pasaje tribut ( aprox 15 secunde ), reproduse identic in operele lui din coloanele sonore ale lui Bernard Hermann. Unele versuri sunt un colaj din replici din filme.

Mr. Doctor si-a facut cunoscut numele doar cand a publicat dupa 20 ani de munca, 45 Revolutions, o enciclopedie intimidanta si doar ca aspect si greutate, de 1190 de pagini despre muzica punk dinainte de ’80 din UK.

Cand Belle Antique Japonia i-a reeditat discurile, iar numarul de vizionari de pe youtube a ajuns la peste 100.000, nu am putut decat sa ma gandesc la nea Spirache Necsulescu din  Titanic vals, care beneficiind de efectul psihologiei inverse, a castigat postul politic, rugandu-i pe votanti sa nu il voteze.

Dpdv al structurii de personalitate, Mario Panciera, cinefil, colectionar de muzica, scriitor si compozitor s-a remarcat prin : constiinciozitate marcata, capacitate titanica de colectionare si clasificare, obsesivitate, inflexibilitate, dezinteresul pentru feedback-ul altora, lipsa dorintei de popularitate si bani din arta. Se califica pentru structura particulara a personalitatii de tip anancast, pe care a tratat-o cu medicamentul Randomness. Alegea tot al 10-lea pasaj din opera bruta, pe care il introducea in versiunea finala. Considera ca doar un om dominat de iluzie, nu de ratiune, poate ajunge mare in arta. De asta s-a regasit in The Prisoner. ( Spoiler alert: In ultimul episod, aflam ca prizonierul era propriul sau gardian.)

„Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină” – Lucian Blaga

 

 

Somn usor pe metale grele

19 apr.

metals

sleep

Aparent un stil agresiv, storcator al medulosuprarenalelor, defulator pentru cei privati de lumina la propriu si figurat, black-metalul old school e de fapt un bun lullaby. E monoton, repetitiv, anxiolitic si hipnotic.

Toate formele de anxietate isi trag radacinile din frica de moarte, care e perceputa ca privare senzoriala ( intuneric, liniste, repaus, etc). Din aceasta cauza anxiosilor le e teama de adormire, pentru ca nu cumva sa moara in somn.

In cazul black-metal-ului, spatiul sonor devine o ceata densa, formata din riff-uri, distorse-uri, prin care se intrezareste scheletul unei constructii minimaliste, din 3 acorduri. Acea constructie e un leagan.

Raguseala manivelei care invarte mitraliera rotativa ne scufunda in somn, in vacarmul anxiolitic care ne asigura ca suntem vii.

P.S. E bun si pentru mascarea tinitusului.

SOMN USOR !

Simfobioza

15 ian.

De la concertul Deep Purple cu Orchestra filarmonica din Londra din 1969, au mai urmat Metallica, Lacrimosa, Therion, Yngwie Malmsteen, Within Temptation, Dimmu Borgir, Nightwish, Haggard ( ei insisi o orchestra).

Profesorii (unii plictisitori) si tocilarii din primele banci  dau mana cu rebelii,  smecherii din ultimele banci care jucau cruce in timpul orei si aruncau cu „proiectile” artizanale catre tabla. Virtuozul anancast si creatorul borderline apar in aceeasi „poza” (fara photoshop !! )

Formula extrema e atinsa la 1:30:30 din video-ul de mai sus, un moment unic si de neimaginat in istoria muzicii: death metal Female growling pe un fond coral angelic de tip soundtrack apocaliptic.

Nu cred ca Edda Tegeder ar fi visat vreodata ca va RAGE (growl) acompaniata de cor si orchestra simfonica. Genul muzical care exista ca opozitie la clasicism, il imbratiseaza strans, iar stereotipul „Frumoasa si Bestia” devine Frumoasa E BESTIA.

 

 

To Abraxas and beyond

12 feb.

Occident: Binele se lupta cu Raul.

Orient: Binele se completeaza cu Raul.

Nietzsche: Nu exista Bine si Rau.

Heavy-metal-ul, expresia opozitionistului, rebelului, hedonistului, capriciosului, a instabilului emotional de tip borderline si/sau a histrionicului (clasificare psihiatrica)  s-a nascut ca antiteza la sound-ul si mesajul clasic. 

Din ’90 incoace, nu exista formatie majora de rock/metal care sa nu fi cantat cu orchestra filarmonica. Ba chiar a aparut un nou gen muzical: rock simfonic. Dupa lupta, a urmat imbratisarea. Fiul ratacitor s-a reintalnit cu fratele cuminte.

Pastrand analogia, urmeaza Linistea. Aceasta liniste a fost descrisa de Papini in „Gog”, atunci cand un muzicant ii prezinta lui Gog muzica tacerii.

„Orice muzică tinde spre tăcere şi puterea ei stă în pauzele dintre un sunet şi altul. Vechii compozitori au încă nevoie de acest sprijin armonic, spre a elibera tăcerea din misterul său. Eu am găsit mijlocul de a suprima schela superficială a notelor şi ofer tăcerea în starea sa de puritate originală.”

Realizarea vine in 1952, cand John Cage, un compozitor avant-gardist, influentat de filosofia Zen, „compune” 4’33”.

Papini – „Gog” –                                                                    1934

John Cage – 4’33” –                                                             1952

Deep Purple and Royal Philarmonic Orchestra –  1969

Cronologic, apare o bizarerie. „Linistea” apare inaintea unificarii.

Auditie placuta !

Merging Jekyll and Hyde in avantgarde rock

18 ian.
Dr.Jekyll and Mr.Hyde

Franz Waxman – Dr.Jekyll and Mr.Hyde

Pour les connaisseurs…

Devil Doll - Dies Irae

Devil Doll – Dies Irae

Lacrimosa

Lacrimosa – Stille

Arcturus

Arcturus – La Masquerade infernale

popi-rock

27 iun.

Treceam cu un prieten pe langa catedrala din Timisoara.

– Uite ce de popi in masina asta !!!

– Nu sunt popi, sunt cei din Negura Bunget !  (trupa de etno-black metal).     =)))

A urmat o repriza sanatoasa de ras. Ulterior a devenit subiect de meditatie. Popii si rockerii ca stereotipuri sunt ca 2 echipe de fotbal rivale in acelasi echipament. Cantitatea mare de par, uniforma neagra si apetitul pentru alcool ii  fac usor de confundat. Chiar si unele vicii se suprapun. Doar ca rockerii le afiseaza, iar popii le ascund. Rockerii se revolta cu inocenta impotriva abuzului autoritatilor ipocrite, iar popii (majoritatea covarsitoare),  farisei  absoluti, predica binecuvantarea saraciei din vintrele balonizate.

Daca joci o piesa de teatru cu mesaj anticrestin inseamna ca esti satanist? Sau doar actor pentru un target de adolescenti teribilisti ?

Va intreb care e „satanistul”: cel care face headbanging si se imbata la concerte sau onorabilul cu sutana care arunca cu anatheme mai ceva ca un ninja  stelute ?

saintan