Rectificare: pentru copii de 6 – 100 de ani
Intre 6-10 ani, copiii invata cum se castiga in viata: pasarea cartofului cald altuia, cu orice pret. Dupa 10 ani, primesc de la parinti si societate educatie moral-religioasa, care ii invata opusul: „Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti.”, „Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face.”, „Ce vreti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel.”, etc…
De nu poti sa te ridici
de la masa cu amici
care joaca douasiuna
fara pauza, una-ntruna
nu uita ca-ntre pene ai lipici
ce se topeste….. si pici
de Pacalici !
Educatia strazii, scoala vietii, legea junglei au o alta lectie : „Decat sa planga mama, mai bine sa planga maica-sa.”,” Fa-i celuilalt ce nu-ti place sa ti se faca tie.”
De vei vrea sa-mi tii si mie
Pacaliciu, doar un pic,
Vom fi prieteni, daca nu,
La al tau bloc fi-vei izgonit.
Avand in vedere ca empatia nu se poate educa, dar se poate simula, jocul continua la un nivel extrem in sanul comunitatilor religioase. In aceste comunitati, ipocrizia si bluff-ul ating cote paroxistice, tinzand la infinit.
Unii isi iau placerea din efort, din jocul dupa reguli, altii din eficienta, dintr-un efort minimizat catre zero, sau din trisare. O furnica tracteaza un tren de greieri. Ei lauda in cor furnicile si le tin discursuri motivationale: „Mai strange din dinti ! Mai un pic !” Bineinteles ca furnicile sunt indelung rabdatoare, pana la rasplata de dupa moarte.
1jackdaw 